Soft

Cosa hè a RAM? | Definizione di Memoria di Accessu Aleatoriu

Pruvate U Nostru Strumentu Per Eliminà I Prublemi





Postatu nantuUltima aghjurnazione: 16 di ferraghju 2021

RAM significa Random Access Memory , Hè un cumpunente elettronicu assai cruciale chì hè necessariu per un urdinatore per eseguisce, RAM hè una forma di almacenamiento chì CPU usa per almacenà i dati di travagliu attuale temporaneamente. Si pò esse trovu in ogni tipu di dispusitivi informatica comu Smartphones, PC, pasticchi, servori, etc.



Cosa hè a RAM? | Definizione di Memoria di Accessu Aleatoriu

Siccomu l'infurmazioni o i dati sò accessu aleatoriu, i tempi di lettura è scrittura sò assai più veloci cumparatu cù altri media di almacenamento cum'è CD-ROM o Hard Disk Drives induve i dati sò cullucati o ritruvati sequentially chì hè assai più lento un prucessu com'è u risultatu per ritruvà ancu una piccula quantità di dati cullucati in u mità di a sequenza, avemu da passà per tutta a sequenza.



A RAM richiede u putere per travaglià, cusì l'infurmazioni almacenate in RAM sò sguassate appena l'urdinatore hè spento. Dunque, hè ancu cunnisciutu cum'è Memoria volatile o Stoccaggio Temporaneo.

A Motherboard pò avè una varietà di slot di memoria, u cunsumadore mediu Motherboard hà da esse trà 2 è 4 di elli.



Per esse eseguitu Dati o prugrammi nantu à un computer, deve esse caricatu prima in RAM.

Allora i dati o u prugramma hè prima guardatu nantu à u discu duru dopu da u discu duru, hè recuperatu è carricu in RAM. Una volta caricata, u CPU pò avà accede à i dati o eseguisce u prugramma avà.



Ci hè assai infurmazione o dati chì si accede più freti di l'altri, se a memoria hè troppu bassu, puderia micca esse capace di mantene tutte e dati chì u CPU hà bisognu. Quandu succede questu, una parte di l'eccessu di dati hè almacenatu in u discu duru per cumpensà a poca memoria.

Leghjite puru: Cosa hè u Registru di Windows è Cumu Funziona?

Allora invece di i dati direttamente da a RAM à u CPU, hà da ricuperà da u discu duru chì hà una veloce d'accessu assai lenta, stu prucessu rallenta significativamente l'urdinatore. Questu pò esse facilmente affruntatu aumentendu a quantità di RAM dispunibule per l'urdinatore per utilizà.

Cuntenuti[ ammuccià ]

Dui tipi diffirenti di RAM

i) DRAM o RAM dinamica

Dram hè una memoria chì cuntene capacitors, chì hè cum'è un picculu bucket chì guarda l'electricità, è hè in questi capacitors chì cuntene l'infurmazioni. Perchè u dram hà capacitori chì necessitanu esse rinfrescati cù l'electricità constantemente, ùn anu micca una carica per assai longu. Perchè i condensatori anu da esse rinfrescati dinamicamente, hè quì chì venenu u nome. Questa forma di tecnulugia RAM ùn hè più aduprata attivamente per via di u sviluppu di tecnulugia RAM assai efficiente è più veloce chì discuteremu in avanti.

ii) SDRAM o DRAM sincrona

Questa hè a tecnulugia RAM chì hè largamente usata in a nostra elettronica avà. SDRAM hà ancu condensatori simili à DRAM, però, u differenza tra SDRAM e DRAM hè a vitezza, a tecnulugia DRAM più vechja corre più lenta o opera in modu asincronu di u CPU, questu face a velocità di trasferimentu à lag perchè i signali ùn sò micca coordinati.

SDRAM corre in sincronia cù u clock di u sistema, per quessa hè più veloce di DRAM. Tutti i signali sò ligati à u clock di u sistema per un timing megliu cuntrullatu.

A RAM hè inserita in a scheda madre in forma di moduli amovibili da l'utilizatori chì sò chjamati SIMM (moduli di memoria in linea singoli) è DIMM (moduli di memoria in linea doppia) . Hè chjamatu DIMM perchè hà duie fila indipendenti di sti pin una da ogni latu mentre chì SIMMs anu solu una fila di pin da un latu. Ogni latu di u modulu hà 168, 184, 240 o 288 pin.

L'usu di SIMM hè oghji obsoletu postu chì a capacità di memoria di a RAM hè duppiata DIMM .

Questi DIMM venenu in diverse capacità di memoria, chì varienu trà 128 MB à 2 TB. I DIMM trasferiscenu 64 bits di Dati in un tempu cumparatu cù SIMMs chì trasferisce 32 bits di Dati à tempu.

SDRAM hè ancu valutatu à diverse velocità, ma prima di sfondate in questu, capiscenu quale hè a strada di dati.

A velocità di CPU hè misurata in cicli di clock, cusì in un ciclu di clock, sia 32 o 64 bit di dati sò trasferiti trà u CPU è a RAM, stu trasferimentu hè cunnisciutu cum'è percorsu di dati.

Dunque, più alta hè a velocità di u clock di un CPU, u più veloce serà l'urdinatore.

Cunsigliu: 15 Cunsiglii Per Aumentà a Velocità di u vostru Computer

In listessu modu, ancu SDRAM hà una velocità di clock à quale a lettura è a scrittura pò esse realizatu. Dunque, più veloce di u clock RAM di a RAM, più veloce l'operazioni si sviluppanu per rinfurzà a prestazione di u processore. Questu hè misuratu in u numeru di ciculi chì pò esse realizatu cuntatu in megahertz. Dunque, se a RAM hè valutata à 1600 MHz, eseguisce 1,6 miliardi di cicli per seconda.

Dunque, speremu chì questu vi hà aiutatu à capisce cumu funziona a RAM è i diversi tipi di tecnulugia RAM.

Elon Decker

Elon hè un scrittore tecnulugicu in Cyber ​​S. Hà scrittu à guidà cumu per circa 6 anni è hà cupertu parechji temi. Li piace à copre temi ligati à Windows, Android, è l'ultimi trucchi è cunsiglii.